În cadrul unui proces penal, măsurile preventive pot avea un impact semnificativ nu doar asupra libertății de mișcare a persoanei inculpate, ci și asupra vieții sale profesionale. Pentru salariații care se confruntă cu o astfel de situație, este esențial să înțeleagă modul în care aceste măsuri influențează raportul de muncă și ce drepturi au atât ei, cât și angajatorii lor.
Cu titlu prealabil, trebuie menționat că măsurile preventive sunt instrumente juridice în procesul penal prin care organele judiciare pot aduce atingere, în anumite condiții legale, libertății de mișcare a unei persoane, în scopul bunei desfășurări a procesului penal. Acestea sunt reglementate de Codul de procedură penală și sunt:
Fiecare dintre aceste măsuri are implicații diferite în raport cu obligațiile și drepturile ce decurg dintr-un contract individual de muncă.
Fiind o măsură de scurtă durată (maximum 24 de ore), reținerea nu produce în mod direct efecte asupra contractului de muncă. Totuși, în funcție de contextul profesional (mai ales în mediile de lucru unde absențele nejustificate sunt sancționate sever), pot apărea dificultăți dacă nu este justificată corespunzător absența salariatului. NB! Codul muncii nu prevede o suspendare automată în cazul reținerii, dar angajatul poate furniza documente justificative pentru absență.
Această măsură poate presupune:
Efecte asupra raportului de muncă:
Dacă ai deja un contract de muncă activ și s-a luat măsura arestului la domiciliu, este important de știut că art. rt. 52 alin (1) lit. c^1) Codul muncii prevede în acest caz o suspendare facultativă a contractului individual de muncă. Adică, măsura suspendării rămâne la latitudinea angajatorului tău în funcție de cât de mult conținutul arestului la domiciliu îți împiedică executarea atribuțiilor de serviciu.
Totuși, persoana aflată în arest la domiciliu nu are voie să părăsească locuința decât cu aprobarea organului judiciar și pentr motive temeinice. Un astfel de motiv temeinic îl poate reprezenta și deplasarea la locul de muncă, întrucât chiar dacă arestul la domiciliu presupune privarea de liberatate, legea permite inclupatului să muncească pentru a-și asigura mijloacele de întreținere.
Pentru a beneficia de această îngăduință din partea legii, inculpatul trebuie să formuleze o cerere în acest sens către organul judiciar care a luat/prelungit/menținut măsura arestului la domiciliu, la care să atașeze dovezi privind locul de muncă la care acesta dorește să se deplaseze (contract de muncă, promisiune de angajare, acordul angajatorului pentru primirea la muncă a inculpatului etc.)
Așadar, chiar dacă te afli sub imperiul arestului la domiciliu, acest lucru nu trebuie să-ți și îngrădescă cu totul dreptul de a munci.
Astfel, angajatorul nu poate concedia salariatul doar pe baza faptului că este anchetat penal, dar poate dispune suspendarea raportului de muncă pe perioada arestului la domiciliu, cu excepția cazului în care salariatul se află de mai mult de 30 de zile în arest la domiciliu, situație în care angajatorul poate (facultativ) dispune concedierea din motive ce țin de persoana salariatului conform art. 61 lit. b) din Codul muncii.
Conform art. 50 lit. g) din Codul muncii, în cazul arestului preventiv, contractul individual de muncă se suspendă de drept pe întreaga perioadă a acestei măsuri.
Atenție! Suspendarea nu echivalează cu desfacerea contractului de muncă. După încetarea arestului preventiv, contractul poate fi reluat dacă angajatorul nu a dispus alte măsuri între timp, precum concedierea în temeiul art. 61 lit. b) din Codul muncii, atunci când arestul preventiv a fost în ființă mai mult de 30 de zile.
Poate angajatorul să concedieze salariatul care se află sub imperiul unei măsuri preventive?
Codul muncii protejează principiul prezumției de nevinovăție. Simpla începere a urmării penale sau luarea unei măsuri preventive nu poate constitui, de regulă, temei pentru desfacerea disciplinară a contractului de muncă.
Totuși, în anumite situații, dacă fapta penală are legătură directă cu activitatea profesională sau aduce prejudicii de imagine angajatorului, se poate analiza o posibilă desfacere a contractului individual de muncă, dar aceasta trebuie fundamentată solid juridic și realizată cu respectarea dispozițiilor legale.
Măsurile preventive pot afecta semnificativ statutul profesional al unei persoane inculpate, însă drepturile acesteia sunt protejate de lege. Este esențial ca fiecare caz să fie analizat individual, în funcție de natura măsurii dispuse și de specificul activității desfășurate.
Dacă vă confruntați cu o situație similară, puteți contactata Cabinet de avocat Vlad Grosu pentru a înțelege implicațiile juridice și pentru a vă proteja interesele atât în plan penal, cât și profesional.